Primele parbrize au apărut în 1904. Acestea erau considerate un lux, erau vândute ca și echipamente opționale pentru motoriștii care doreau mai mult decât niște ochelari pentru condus. Însă nu a durat mult până geamul a devenit, încet-încet un element necesar în construcția auto.

Mai jos este reprezentată o scurtă prezentare generală a modului în care au fost inventate parbrizele auto și a evoluției sticlei auto până la starea actuală.

Primele zile înainte de parbrize:
Mașinile timpurii nu aveau parbriz, astfel încât șoferii și pasagerii au trebuit să poarte ochelari de protecție.

La începutul anilor 1900, vagoanele fără cai nu aveau de obicei niciun strat protector pentru a proteja pasagerii de vremea nefavorabilă și de resturile rutiere.
Primul parbriz a apărut în 1904 și a constat din două foi de sticlă. Cu toate acestea, aceste parbrize timpurii erau predispuse la spargere la impact, ceea ce reprezenta un risc pentru pasageri.

Inventarea primului prototip de sticlă laminată a fost făcută de artistul și chimistul francez Edouard Benedictus. Acesta a descoperit-o accidental când unul dintre paharele sale acoperite cu celuloză s-au spart în laborator, dar aceasta și-a păstrat forma. În schimb, alții au modificat acest prototip pentru a îmbunătăți puterea și rentabilitatea.
În anul 1930, Carleton Elis a brevetat un laminat de rășină. Producătorii auto începând să adauge un strat subțire de polivinil butiral între două straturi de sticlă în acest deceniu.
Sticla aceasta laminată a fost mai puternică, protejând în același timp pasagerii de razele UV și minimizând zgomotul rutier.

Este demn de remarcat faptul că anii 1930 este, de asemenea, momentul în care producătorii de automobile au început să încorporeze sticlă călită pe modele, în special pe geamurile laterale și din spate. Și în ziua de astăzi, multe vehicule încă folosesc acest tip de sticlă pentru aceste suprafețe, ca măsură de siguranță în cazul în care pasagerii trebuie să străpungă pentru a scăpa daca vehiculul este scufundat în apă.

Parbrizele curbate de care ne bucurăm astăzi au parcurs un drum lung de la designul boxy pe care îl avea această caracteristică atunci când mașinile au început să o încorporeze.

Începând cu anul 1970, proiectele parbrizului au atins niveluri moderne de rezistență.
Acesta este anul în care guvernul SUA a înființat Administrația Națională pentru Siguranța Traficului Rutier, ca răspuns la eforturile Ralph Nader și ale altor activiști care fac lobby pentru standardele federale de siguranță.

Noile tendințe duc spre parbrizele „inteligente”, care pe lângă design și siguranță, oferă șoferului un ajutor sporit în obținerea unei mai bune vizibilități în trafic.